Intr-o zi cu soare am fost in Cismigiu sa il intrebam pe dl. Daniel Barbu (daca numele nu va suna cunoscut, sigur il stiti de la televizor) despre povestea dumnealui si ce a invatat in acesti ani, care i se par lucrurile cele mai relevante apropo de subiectul succesului personal. Ca de obicei, lucrurile cu adevarat interesante sunt spre finalul interviului 🙂
Va invitam sa il urmariti:
Sunt profesor in Stiinte Politice la Universitatea Bucuresti si de doua zile consilier al presedintelor Romaniei, Crin Antonescu. Ambele lucruri sunt ciudate pentru biografia mea.
Daniel Barbu: Am studiat istoria artei si istorie. Ca sa faci dreptul si filozofia, facultatile care mi-ar fi placut sa le fac, trebuia sa ai recomandare. Acea recomandare, desi am cerut-o nu am primit-o de la organizatiile comuniste.
Am fost si cercetator […]. Am inceput ca “medievist”. Am invatat stiinta cercetarii, manuscrisele, paleografia, […] asta iti da o disciplina a mintii, a utilizarii timpului.
In plus, ocupandu-te pe evul mediu, ocupai o nisa in regim… Aveai un oarecare grad de libertate academica. In primii ani dupa ’90 am inceput sa predau. Viata de cercetator este foarte comoda – nu prea dai socoteala nimanui.[…]
Daniel Barbu: Mi-am descoperit vocatia de pedagog. […] M-am indreptat spre alt domeniu spre cel care ma formasem in 80. Am inceput sa ma interesez de fenomenul politic. Am publicat in fiecare an relativ consistent.
Cred ca am contribuit in mod semnificativ la geneza stiintei politice in spatiul universitar romanesc. In 1995 am intemeiat prima scoala de stiinte politice. Ulterior am infiintat prima scoala doctorala in domeniul politic.
Daniel Barbu: Succesul nu tine doar de profilul academic si public. Am avut aceasta sansa sa fiu creator de institutii. Cand te ocupi de stiinta politica, evident ca ai tentatia politicului.[…] Confucius a vrut toata viata sa aiba “urechea” unui principe chinez. Din pacate, celebritatea i-a venit dupa moarte.
Presedintele Constantinescu, cand a devenit presedinte, m-a chemat sa ii fiu consilier.[…] Pe atunci eram decanul Facultatii de Stiinte Politice.
Max Weber – “Doua lucruri sunt interzise acestuia (savantului in stiinte politice): sa fie demagog si sa fie profet”. […]
Daniel Barbu: Foarte multi analisti, comentatori, consultanti vor sa modeleze viitorul. Eu nu fac asa ceva.[…]
Daniel Barbu: Nu stiu ce voi face nici peste 3 saptamani. Ceea ce este mai important astazi este ziua de astazi.
Noi trebuie sa privim la noi asa cum suntem astazi.
Am fost invitat in diverse emisiuni media sa imi spun opinia. O anumita modestie este de rigoare.
Este o mare responsabilitate sa vorbesti in public. Influentezi deciziile/atitudinile altora – este o povara enorma.[…]
StartEvo: 2 lucruri care au fost importante in viata dvs:
Daniel Barbu: Ceea ce conteaza intr-o viata sunt relatiile interumane pe care le faci: cu prietenii, cu cei de langa noi. Din acest punct de vedere NU am reusit. Am foarte putini prieteni. Si imi dau seama din intalniri intamplatoare cu oameni care nu imi sunt prieteni este ca am reusit sa ating, sa influentez multi oameni pe care nu ii cunosc.
Daniel Barbu: In acelasi timp, imi dau seama ca cel care sunt astazi sunt pentru ca am avut cateva intalniri FUNDAMENTALE in viata mea. Nu au fost spectaculoase, nu au fost sa te cutremure, sa te reinventezi. Vorbesc de oameni care mi-au aratat afectiune, m-au ajutat, m-au incurajat: Alexandru Dutu si Valentin Georgescu + alti oameni care nu sunt celebri. Dar intalnindu-i, discutand cu ei am ajuns sa ma refac. Pelerin al propriei tale istorii – esti fidel vietii tale, ti-o traiesti, dar ca un soi de calator, care cauta in permanenta o farama de autenticitate.
