Motivația stă la baza comportamentului unui copil.
Există două tipuri principale de motivație: intrinsecă și extrinsecă.
- Motivația intrinsecă se referă la efectuarea unei activități pentru plăcerea sa inerentă. Ideal, să aibă legătură cu identitatea lui percepută (discutăm despre asta în articol).
- Motivația extrinsecă se referă la efectuarea unei activități nu pentru plăcerea sa inerentă, ci pentru un rezultat separat. Pe românește ”Fă X și primești Y”.
Deși aceste două tipuri de motivații pot duce la comportamente similare, există diferențe între motivația intrinsecă și cea extrinsecă în ceea ce privește calitățile și sustenabilitatea comportamentului.
Studii au arătat că atunci când oamenii se angajează într-o activitate din motivație intrinsecă, calitatea angajamentului și rezultatele sunt ambele mai bune.
Într-un studiu realizat la Universitatea din Rochester, cercetătorii au rugat un grup de studenți universitari să citească un articol și apoi să-și înregistreze emoțiile în timp ce îl citeau. O săptămână mai târziu, ei au testat capacitatea studenților de a-și aminti informațiile. Studenții care au găsit articolul interesant sau plăcut au obținut rezultate mai bune decât alți studenți care nu au găsit-o, chiar și după ce au fost luate în considerare diferențele lor de aptitudine verbală.
Ce îl motivează pe copilul tău și ce nu
Deci, ce îl motivează pe copilul tău?
Când vine vorba de motivarea copiilor noștri, mulți părinți folosesc abordarea „morcov și băț”, adică reguli, consecințe, recompense sau diagrame de comportament.
Mulți oameni găsesc succes rapid la început, dar acesta încetează să mai funcționeze după un timp.
Mai rău, uneori dă rezultate contrare.
Iată de ce…
Când copiii răspund la „morcov și băț”, acționează din motivație extrinsecă.
Am văzut deja că calitatea comportamentului rezultat din impulsul extrinsec nu este la fel de bună ca cea intrinsecă.
Pe lângă aceasta, trebuie să continui să folosești morcovul și bățul pentru ca comportamentul dorit să continue.
Acest lucru pur și simplu nu este sustenabil pe termen lung.
Dar există un al treilea motiv pentru care aceasta nu este o modalitate eficientă de a motiva…
Folosirea morcovului și a bățului reduce de fapt motivația intrinsecă a unui copil, dacă există una la început.
Multe studii au arătat că atunci când este introdusă o recompensă (de exemplu, înghețată sau jocuri video) sau un factor de control (de exemplu, pedeapsă sau retragere de privilegii), impulsul intrinsec al unei persoane scade.
Cu alte cuvinte, dacă copilul tău are un anumit interes pentru o activitate la început, „motivația” ta de tip morcov și băț reduce de fapt motivația intrinsecă a copilului tău.
Un copil trebuie să se bucure de o activitate pentru a fi motivat intrinsec.
Ideal, ar trebui ca noile activități pe care doriți să le promovați să fie legate de IDENTITATEA lui percepută. De exemplu, cum sa-l faci să-și dorească să citească mai mult folosind modificarea identității lui:
”- Vasilică, tu ce vrei să te faci când o să fii mare?
– Fotbalist.
– Ai auzit de Ronaldo?
– Da, e cel mai bun.
– Ai vrea să fii precum Ronaldo?
– Daaaa
– Super. Dar știi cât de mult citește Ronaldo?
– …
– Ronaldo citește foarte mult. Chiar și scrie cărți. Uite aici dovada… Deci? Daca vrei să fii precum Ronaldo, ce ar trebui să faci?
– Să citesc și eu cărți”
Recompensele externe, laudele și pedepsele nu vor inspira interesele unui copil să se dezvolte intrinsec.
Fac exact opusul.
Înseamnă oare că ne sunt legate mâinile și nu putem face nimic?
Nu chiar. Există MULTE lucruri pe care le putem face pentru a-i ajuta pe copiii noștri să reușească.
Fun fact: cand mergem la evenimente, precum Astrofest-ul, sa le aratam copiilor cum functioneaza AI-ul, avem de multe ori urmatoarea discutie:
– Puisor, tu ce vrei sa te faci cand o sa fii mare?
– Pompier/Politist/Doctor/…
– Si vrei sa fii un pompier/politist/doctor/… bun sau mai prost?
– Vreau sa fiu unul buuuuun!
– Perfect. Vrei sa intrebam Inteligenta Artificiala ce ar trebui sa faci TU astfel incat sa devii un pompier/politist/doctor/… bun?
– Da.
– Cum te cheama si cati ani ai?
– Ionica, 8 ani.
Si intrebam pe ChatGPT “Ionica, 8 ani, vrea sa devina un pompier foarte bun cand o sa fie mare. Ce ar trebui sa faca ACUM astfel incat sa-si implineasca acest vis?”
Si cand copilul vede ca trebuie sa invete, sa se antreneze, sa exerseze, sa se documenteze…. pleaca de la noi cu alta motivatie. Pentru ca identitatea lui s-a modificat un pic si actiunile lui trebuie sa concorde cu aceasta identitate, altfel o sa aiba o problema de disonanta cognitiva.
Incercati si voi acasa!
Cum să folosești motivația extrinsecă
Dacă copilul tău nu este suficient de motivat intrinsec, trebuie să lucrăm cu motivația sa extrinsecă.
Din fericire, nu toate motivațiile extrinseci sunt rele.
Există patru tipuri de motivație extrinsecă. Acestea se află pe un spectru de autonomie, de la cel mai puțin autonom (reglementat extern) la cel mai autonom (integrat).
Printre aceste patru motivații extrinseci, motivația integrată este forma cea mai de dorit de motivație.
Când oamenii au identificat și asimilat pe deplin o cauză pentru ei înșiși, ei dezvoltă o motivație integrată.
Deci, ce înseamnă asta?
Aceasta înseamnă că o persoană a examinat cauza și a constatat că aceasta se potrivește cu propriile sale valori și nevoi. Ei pot apoi să internalizeze o cauză și să aibă o motivație internă.
Deoarece motivația integrată are multe calități similare cu motivația intrinsecă, a ajuta copiii să internalizeze un comportament este o modalitate excelentă de a inspira motivația internă.
Cum să motivezi un copil să învețe – 7 pași susținuți de știință
1. ÎNCETAȚI SĂ ÎNCEARCĂ SĂ MOTIVAȚI (ÎN MODUL TRADITIONAL)
Încercările dvs. de a vă motiva copilul fac cel mai probabil exact opusul – îl demotivează.
A fi motivat intrinsec înseamnă a te bucura de o activitate în sine.
Dacă cineva nu se bucură de o activitate, niciun fel de presiune, mită sau amenințare nu îl poate face să înceapă să îi placă. Va crea doar o luptă de putere.
Prin urmare, modalitățile tradiționale de a face față lipsei de motivație a unui copil – recompensarea, lăudarea, critica, mustrarea și pedepsirea – sunt contraproductive.
Prin urmare, cea mai bună abordare este să nu mai folosiți acești factori externi pentru a motiva.
2. AJUTAȚI-I SĂ SE BUCURE DE ACTIVITATE ÎN LOC SĂ-L CONTROLAȚI
Recompensarea, lăudarea, critica, mustrarea și consecințele negative sunt modalități de a controla comportamentul cuiva.
A fi un părinte controlator nu poate motiva copiii în mod intrinsec. Aplicarea presiunii sau oferirea unui stimulent nu poate face o activitate plăcută.
Permiteți-i copilului dvs. libertatea de a lua inițiativa. A avea autonomie este o condiție esențială pentru dezvoltarea motivației intrinseci sau integrate.
Pentru a ajuta un copil nemotivat să dezvolte motivația corectă, încearcă să-l inspiri, nu să-l controlezi.
Notă: A oferi copiilor opțiuni este doar o altă modalitate de a-i controla. Poate funcționa la copiii mici, dar nu la copiii mai mari.
Cea mai bună abordare este să le arăți cum se pot bucura de ea în diferite moduri.
Arătați-le copiilor că învățarea unei noi abilități și stăpânirea ei este distractivă.
Creați un mediu de învățare în loc de o situație de lucru. Învățăm să dobândim cunoștințe noi, nu doar să ne facem temele sau să obținem o notă bună.
Treziți-le curiozitatea în noi subiecte arătându-le diferitele utilizări ale acestuia.
Permiteți-le să aleagă activități în funcție de interesele copilului, fără presiune.
Sărbătoriți împreună etapele de succes (dar nu lăudați excesiv sau condiționat).
Sprijiniți copiii oferindu-le feedback constructiv, nu critici, care să le poată spori sentimentul de competență.
Când copiii sunt blocați la o problemă, ajutați-i să o considere o „provocare pe care o pot depăși”, nu o „dificultate pe care trebuie să o depășească”.
Nu vă referiți la activitate ca la „treaba copiilor”.
Nu folosiți o pauză de la activitate, cum ar fi „Fără teme”, ca recompensă!!!!
3. AJUTAȚI-I SĂ INTERNALIZEZE IMPORTANȚA
Unele activități nu se pretează bine la distracție. Dacă acesta este cazul, ajutați-vă copilul să dezvolte o motivație integrată.
Ajutați-l să identifice de ce o activitate este importantă și ajutați-l să internalizeze nevoia acesteia.
Copiii trebuie să înțeleagă sensul și valoarea a face ceva pentru a-l internaliza pe deplin.
De exemplu, antrenamentul pentru fotbal poate fi uneori dificil. Dar practica este o parte critică și necesară pentru a deveni bun la el. Ajutați-vă copilul să înțeleagă că dacă își dorește rezultate mai bune la fotbal, trebuie să practice, chiar dacă nu este întotdeauna plăcut.
4. AJUTAȚI-I SĂ DECIDĂ ȘI LĂSAȚI-I SĂ DECIDĂ
Autonomia este crucială în crearea motivației intrinseci sau a motivației integrate. Copiii trebuie să-și ia propriile decizii pentru a simți un sentiment de autonomie, un motivator intrinsec vital.
Cei mai mulți oameni se tem că dacă își lasă copiii să-și ia propriile decizii, copiii vor lua inevitabil decizii greșite și vor eșua.
Căderea este o parte inevitabilă a învățării să mergi. A lua decizii greșite este o parte inevitabilă și importantă a învățării să iei decizii bune.
Oferiți copiilor oportunități de a exersa luarea deciziilor. Dacă activitatea nu este legată de sănătate sau siguranță, lăsați-i să decidă, cu îndrumarea dvs. Lăsați-i să se confrunte cu consecința naturală.
De exemplu, dacă un copil refuză să-și facă temele, chiar și după ce îi explicați importanța acestora, lăsați-l să se confrunte cu consecința la școală.
Dacă activitatea nu este legată de sănătate sau siguranță, dar aveți o puternică dorință ca copilul dvs. să o facă, este important să înțelegeți de ce.
Există lucruri pe care copiii trebuie să le facă, cum ar fi să meargă la școală, ceea ce nu este negociabil. Dar există lucruri pe care doar noi credem că trebuie să le facă copiii, dar de fapt nu trebuie.
Copiii nu sunt menți să ne trăiască viețile. Doar pentru că regretăm că nu am cântat la flaut când eram copii nu înseamnă că copiii noștri trebuie să ne împlinească visele. Copiii noștri au propriile lor vieți și propriile lor vise de urmat.
5. GĂSIȚI O PROVOCARE OPTIMALĂ
Una dintre cele mai bune modalități de a inspira motivația intrinsecă este să îi ajutați pe copii să se bucure de sentimentele de realizare.
Dacă o activitate este prea ușoară, un copil se va plictisi rapid. Dar dacă o activitate este prea grea, un copil se va simți descurajat sau va avea îndoieli de sine.
O provocare optimă este una care este puțin mai dificilă decât ceea ce a stăpânit deja un copil, dar este încă realizabilă prin practică și muncă grea.
De asemenea, este important să îi ajutați pe copii să dobândească o mentalitate de creștere.
Copiii dezvoltă o mentalitate de creștere atunci când cred că talentul nu este fix, ci maleabil. Abilitățile și stăpânirea se pot îmbunătăți prin practică și muncă grea.
Spuneți-le că procesul de practică și de rezolvare a problemelor este ceea ce contează. Ajutați-i și încurajați-i să practice.
Când stăpânesc în sfârșit o nouă abilitate, acel sentiment de competență va genera energie pozitivă și va deveni un motivator intern semnificativ, stabilindu-le calea către succes.
6. DEZVOLTAȚI RELAȚII PRIN PARENTALITATEA AUTORITARĂ
Chiar dacă unui copil nu îi place o activitate, el poate să se angajeze în ea dacă alții cu care se simte conectat o apreciază. Dovadă socială. Presiune social pozitivă. Anturaj corect.
Știința ne spune că un sentiment de apartenență și de relație poate promova internalizarea. Legăturile emoționale și personale pe care le formăm cu alții sunt mari motivatori.
Dacă un copil se simte conectat la cineva care apreciază o cauză, este mai probabil să internalizeze acea valoare.
Importanța relaționării a fost studiată pe larg în educație datorită semnificației sale în performanța elevilor. În clasă, atunci când elevii se simt respectați și îngrijiți de profesor, ei sunt mai motivați să învețe.
Părinții joacă un rol important în motivarea copiilor. Când v-ați legat de copilul dvs., este mult mai probabil să vă asculte, să vă adopte valorile și să devină motivat dacă este ceva important pentru dvs.
Deci, cum vă legați eficient de copilul dvs.?
Studii arată că părinții care adoptă un stil parental autoritar se leagă mai mult de copiii lor. Aceștia sunt părinți calzi și receptivi la nevoile copiilor lor. Au standarde înalte și stabilesc limite pentru copiii lor.
Psihologii constată că părinții autoritari creează un mediu care susține autonomia, care poate crește autoreglarea și motivația copiilor în sălile de clasă.
Un mediu care susține autonomia este unul în care părinții apreciază autonomia copiilor lor. Ei îi încurajează pe copii să aleagă și să participe la rezolvarea problemelor. Clima de acasă este democratică, nu autocratică.
7. IMPLICĂ-TE
O altă modalitate de a promova relaționarea este să te implici în activitate. Implicarea întregii familii arată cât de mult o apreciază.
Unul dintre cei mai fiabili predictori ai performanței școlare a copiilor este nivelul de implicare a părinților în procesul de învățare al copiilor lor.
De exemplu, în sport, puteți antrena sau urmări jocurile lor. În timpul anului școlar, puteți să faceți voluntariat în clasă. Implicați-vă în activitățile lor de învățare, cum ar fi cititul. Aveți o oră de lectură familială desemnată în fiecare seară și vă puteți conecta în același timp.
Gânduri finale despre ceea ce îl motivează pe copilul tău
Recompensa pozitivă nu este întotdeauna rea. Uneori, vrem doar să le oferim copiilor noștri mici ceva pentru a sărbători realizările. Important este să nu îl folosiți ca o contingență, adică dacă faci asta, atunci primești asta. Orice recompense extrinseci ar trebui să fie neașteptate, oferite numai după terminarea activității și să nu fie oferite în mod obișnuit (deoarece atunci copilul dvs. va începe să le aștepte). Puteți oferi și laude, feedback pozitiv sau sugestii de îmbunătățire în locul recompenselor materiale. Toate acestea pot motiva copilul dvs. pentru sarcinile viitoare.
Odată ce copilul dvs. începe să dezvolte motivație, stabilirea de obiective îl poate ajuta să-și crească impulsul intern și să-i ofere un plan de urmat.
The post Cu ce tip de motivație să-ți încurajezi copilul tău? appeared first on Comunitatea Kidiboților.