Pentru ca imi dau SPERANTA!

Optimistii sunt de 2 feluri, din cate am vazut eu: optimistii idioti si optimistii activi.

1. Optimistii idioti sunt cei cu un zambet de IQ de maxim 80 pe fata, care spun ca o sa fie bine, dar nu fac nimic ca sa influenteze rezultatul in bine. Sunt niste fluturasi, fara legatura cu realitatea, care traiesc intr-o iluzie continua (ceea ce, intre noi fie vorba, nu e foarte rau. Daca tot esti prost, macar sa fii prost fericit decat prost nefericit, corect?)

2. Optimistii activi sunt cei la care se manifesta FORTA GANDIRII POZITIVE. Gandirea pozitiva nu inseamna doar sa te scremi mentali sa te gandesti la lucruri pe care le vrei, in speranta ca forta ta telepatica va forta universul sa comploteze si sa iti puna pe tava obiectele dorite. GANDIREA POZITIVA implica o componenta activa de a FACE lucruri. Vorba aia, Dzeu iti da, dar nu iti baga si in traista.

Eu personal iubesc optimistii, mai ales pentru ca eu am o doza foarte mare de scepticism cand e vorba de orice. Iubesc optimistii activi, pentru ca au o baza, au cu ce sa te inspire. Imi transmit energie pozitiva. Ma dinamizeaza. Imi arata ca face sens sa CRED ca in plus fata de sansele matematice pe care mintea mea le calculeaza mai este si o sansa ALFA suplimentara, data de optimism.

Imi plac oamenii dinamici, care stiu ce vor si care nu se plang imediat ce ii intrebi “ce mai faci”. Imi plac oamenii pozitivi. Si probabil iti plac si tie.

Sunt 2 avantaje majore pentru un optimist:

a. AVANTAJE EXTERNE: sunt persoane mult mai placute in societate, castiga mai mult, sunt mai recomandate, etc…

b. AVANTAJE INTERNE: ele se simt mult mai bine in pielea lor (cu tot ce decurge de aici: calitatea vietii, endorfine, boli mai putine, speranta de viata mai mare, etc)

Tu cat de optimist esti? 🙂