Va invitam sa urmariti o poveste frumoasa – cea a lui Razvan Opran – (The Mission, Bilete.ro, Entourage, Studio Martin, etc, etc). Este o poveste plina de invataminte, este o chintesenta a experientei unui om care a deschis drumuri in Romania. Vedeti cum a inceput, cat de greu i-a fost si ce a invatat dupa atatia ani.
Nascut in septembrie ‘75, in Bucuresti. Liceul Sf. Sava, fostul Nicolae Balcescu. Facultatea ASE (pentru ca parea cea mai apropiata de ceea ce doream eu sa fac).
StartEvo: Ce vroiai sa te faci cand o sa fii mare? Razvan Opran: Mi-era foarte greu sa raspund la aceasta intrebare. De aceea am facut ASE-ul, pentru ca parea facultatea cu cele mai mari posibilitati de evoluare.
Dupa prima zi de ASE, m-am angajat la stat. Dar am vazut ca nu e pentru mine. Am vazut frustrarea, programul, … Am avut 3 joburi particulare. In acesti 4-5 ani am descoperit EXACT ceea ce imi place si sa zic “Eu de astazi asta vreau sa fac”
Am lasat jobul si m-am apucat de antreprenoriat.
Am sesizat ca exista o nisa, dupa o vizita in strainatate: productie evenimente muzicale, headliner care performeaza, cu DJ. M-am intors in tara, m-am uitat in stanga/dreapta, am vazut ca nu exista asa ceva. Imi placea si muzica… si am zis: De ce sa nu fac asta?
Evident ca dupa primele 4 luni, mi-am dat seama ca nu se poate trai din asta asa ca mi-am facut cateva afaceri, care sa plateasca facturile.
StartEvo: Dar in momentul in care ai luat decizia, ai avut o plasa de siguranta? Ai avut niste bani pusi deoparte? Razvan Opran: Mi-a fost extrem de usor. Dar acum imi dau seama ce aveam nevoie. Nu am avut un mentor, nu am avut pe cine sa copiem. Investitia a fost de 300 de dolari de persoana – care a fost ultimul salariu de la vechiul job. Noi nu descoperisem conceptul de plasa de siguranta. 🙂
Primul eveniment am vrut sa facem cu un DJ foarte bun si o companie f mare.
Am ajuns foarte repede inapoi la birou si am tras 2 concluzii:
Artistul nu vroia sa lucreze sa lucreze cu noi, ca nu aveam nici un istoric, de nici un fel.
Compania (care acum ne e partener strategic) ne-a zis: “Ati mai facut? Nu. Atunci faceti intai de 10 ori si pe urma veniti la noi!”. Si am zis, OK, am gresit un pic abordarea.
Si atunci se punea intrebarea cum poate sa creasca o companie de genul asta? Ne-am uitat si noi pe Internet ce se facea in Anglia, in America.
Abordarea total gresita. […]Ce abordare exista: sa crestem organic!
Primul The Mission: 56 bilete vandute – nu am pierdut bani.
Al doilea The Mission: (more…)
Va prezentam unul din cei mai inspirationali romani: Mike Costache. Il “alergam” sa il filmam de mai bine de un an de zile. Doar ca tot timpul era foarte ocupat, facand naveta intre SUA si Romania. Dar, pentru ca am persistat, pana la urma am reusit. 🙂 Si bine am facut ca am insistat, pentru ca a iesit unul din cele mai INSPIRATIONALE filmulete marca StartEvo. Este extrem de util sa il urmariti si sa extrageti invatamintele.
StartEvo: Povesteste-ne traseul tau profesional. Mike Costache: Totul este greu. Primul job a fost la 11 ani. Am ajuns cu familia in Israel cu familia in 1988. Am dorit sa imi cumpar o bicicleta de 100 usd. Neavand bani, am vandut rosii si ceapa in piata. Si mi-am luat mai multe biciclete stricate, si mi-am facut una din 6. 🙂
Daca este sa sar pana dupa facultate, am avut un job in investment banking, dupa care am plecat la alta firma de investment banking. Cineva m-a zguduit si mi-a zis ca a ajuns sa lucrez 5 ani in acelasi domeniu si sa imi fac propria firma. La 22 de ani, fiind prea tanar sa imi fac o firma de investment banking, mi-am facut o firma de SEO. Am facut optimizare pentru altii, dupa care am facut optimizare pentru noi, pentru cele 26 de situri ale noastre. Cand am ajuns la 250,000 dolari pe luna, in luna 22-23, am vandut compania si am inceput sa vin mai mult in Romania.
Una din dorintele mele era sa ajut copii defavorizati din Romania, din orfelinate. Aici evident nu am putut sa stau. Si m-am apucat sa aduc si branduri mari in Romania. (more…)
Intr-o zi cu soare am fost in Cismigiu sa il intrebam pe dl. Daniel Barbu (daca numele nu va suna cunoscut, sigur il stiti de la televizor) despre povestea dumnealui si ce a invatat in acesti ani, care i se par lucrurile cele mai relevante apropo de subiectul succesului personal. Ca de obicei, lucrurile cu adevarat interesante sunt spre finalul interviului 🙂
Va invitam sa il urmariti:
Sunt profesor in Stiinte Politice la Universitatea Bucuresti si de doua zile consilier al presedintelor Romaniei, Crin Antonescu. Ambele lucruri sunt ciudate pentru biografia mea.
Daniel Barbu: Am studiat istoria artei si istorie. Ca sa faci dreptul si filozofia, facultatile care mi-ar fi placut sa le fac, trebuia sa ai recomandare. Acea recomandare, desi am cerut-o nu am primit-o de la organizatiile comuniste.
Am fost si cercetator […]. Am inceput ca “medievist”. Am invatat stiinta cercetarii, manuscrisele, paleografia, […] asta iti da o disciplina a mintii, a utilizarii timpului.
In plus, ocupandu-te pe evul mediu, ocupai o nisa in regim… Aveai un oarecare grad de libertate academica. In primii ani dupa ’90 am inceput sa predau. Viata de cercetator este foarte comoda – nu prea dai socoteala nimanui.[…]
Daniel Barbu: Mi-am descoperit vocatia de pedagog. […] M-am indreptat spre alt domeniu spre cel care ma formasem in 80. Am inceput sa ma interesez de fenomenul politic. Am publicat in fiecare an relativ consistent.
Cred ca am contribuit in mod semnificativ la geneza stiintei politice in spatiul universitar romanesc. In 1995 am intemeiat prima scoala de stiinte politice. Ulterior am infiintat prima scoala doctorala in domeniul politic.
Daniel Barbu: Succesul nu tine doar de profilul academic si public. Am avut aceasta sansa sa fiu creator de institutii. Cand te ocupi de stiinta politica, evident ca ai tentatia politicului.[…] Confucius a vrut toata viata sa aiba “urechea” unui principe chinez. Din pacate, celebritatea i-a venit dupa moarte.
Presedintele Constantinescu, cand a devenit presedinte, m-a chemat sa ii fiu consilier.[…] Pe atunci eram decanul Facultatii de Stiinte Politice.
Max Weber – “Doua lucruri sunt interzise acestuia (savantului in stiinte politice): sa fie demagog si sa fie profet”. […] (more…)
Ai prieteni care TE INSPIRA? Care te fac mandru ca esti roman? Care te energizeaza sa faci lucruri mai bune? Care te ambitioneaza? De la care stii ca ai de invatat? Care iti arata ca SE POATE?
Chiar daca sunt putini, ei merita recunoasterea noastra.
Ieri m-am intalnit cu Emanuel Grigoras (scriitor, project manager, consultant social media, prieten) si mi-a zis o vorba care mi-a placut atat de mult, incat l-am rugat sa scrie un articol pe tema asta: Mie nu mi-e rusine ca sunt roman. Insa mi-e rusine ca ALTII sunt romani! Va invit sa il cititi 🙂
Familia si tara sunt oamenii si locurile cu care te nasti. Nu poti sa le alegi si, de obicei, esti fericit cu ce ti-a dat soarta… pana cresti mare.
Pe masura ce cresti, oamenii si locurile din viata ta capata o definitie diferita. Oamenii apropiati din jurul tau iti devin familie. Locurile in care traiesti, chiar daca fac parte din tara in care te-ai nascut sau in care traiesti, se individualizeaza. Ele devin: acasa, serviciu, cafeneaua favorita, muzeu, cinema, mall si asa mai departe.
Iubesc Romania si nu mi-e rusine ca sunt roman.
Este Romania mea identica cu teritoriul pe care il ocupa Romania pe harta? Cu siguranta nu. Romania mea este formata din istoria si cultura acestui popor si din modul in care acestea au influentat alte locuri de pe aceasta planeta.
Romania mea este acolo unde ma simt acasa. Am fost in Romania pe un stadion in Bolivia unde, la pauza, un sfert din stadion striga Haghi doar pentru ca aflasera ca sunt roman. Sunt in Romania si atunci cand sunt in Bucuresti, inconjurat de prieteni, sau in fata tablourilor lui Grigorescu.
Sunt sigur ca si tu iti poti defini ce este Romania in functie de ce este important pentru tine.
Toate aceste locuri si mai ales acasa exista insa doar prin modul in care le vad ochii tai si prin oamenii cu care interactionezi. Cei care imi sunt dragi sunt romani. Despre cei care s-au nascut in alta parte cu care am in comun aceleasi valori si aceeasi dorinta de a face viata mai buna pentru mine si pentru ceilalti spun ca au suflet de roman.
Singurii oamenii pe care nu ii doresc in jurul meu sunt cei care s-au nascut romani, au primit acest dar minunat de-a gata, si nu fac nimic bun. Niciuna din actiunile lor ca politicieni, oameni de presa sau orice alta profesie nu este in interesul romanilor.
Nu mi-e rusine ca sunt roman, insa mi-e rusine ca ALTII sunt romani!
KIDIBOT este platforma educationala care ii motiveaza pe copii sa vrea sa citeasca mai mult. Ei raspund la chestionare, dovedesc ca au citit anumite lecturi si castiga puncte cu care isi ajuta echipa sa lupte impotriva CROCOBETILOR (niste extraterestrii nesuferiti care vor sa cucereasca Pamantul prin lene si prostie). Intrati acum pe www.kidibot.ro.
