Petre Roman, primul Prim-ministrul al Romaniei post comuniste, a avut amabilitatea sa ne impartaseasca viziunea lui despre viata, evolutie personala si evident cateva sfaturi utile, mai ales celor tineri.
Viata mea nu incepe la baricade la Revolutie. Atunci m-am nascut a doua oara.
Viata mea la acea vreme era o viata implinita, prin educatie,
Am avut o sansa foarte mare cu profesorii mei sa urmez un fir ascendent. Fa-ti viata asa cum vrei tu, nu te lasa purtat de viata.
Romanii au o calitate extraodinara: de a privi viata asa cum e ea si de a o iubi.
Am inteles cat de important este sa invat!.
Azi foarte multi tineri nici nu mai stiu ce inseamna a invata
Sunt profesor universitar din 1968.
Fiecare obstacol e o provocare, nu o piedica.
Am avut sansa de a reusi destul de tanar. Am terminat liceul cand aveam 16 ani, am terminat politehnica cand aveam 21 ani. Am terminat Politechnica sef de promotie, pentru ca m-am tinut de carte!
Dupa un ciclu de cadere drastica pentru carte, se profileaza la orizont, in curand, o alta modalitate de a fi pe baricada cartii, a invatarii. Adica tineri care inteleg care intr-o societate in care ai libertatea sanselor dar si libertatea riscurilor si a competitiei, este foarte important, chiar decisiv sa te tii de carte.
In anii revolutiei, invatamantul romanesc producea elitei, la fel ca universitatile din Vest!
Calitatea resursei umane este decisiva
Mi-as dori ca cei care ne vad sa ne creada pe cuvant, ca o satisfactie permanenta in viata este aceea de a citi literatura, stiinta, arta… Nu e vorba de o simpla informare, googlizare. Este vorba de a intra in contact spiritual cu creatia. Este bucuria fiecarei zile pe care o traiesc.
Conteaza sa respecti in lumea asta tot ce este bine facut!
Conteaza sa deslusesti ce este rau. Constiinta nu este altceva decat a deosebi ce e bine de ce e rau. Si mai ales cand multe rele de inconjoara, te impresoara, constiinta te salveaza.
Trasatura zilelor noastre: afirmarea. Asta inseamna curaj, capacitate dobandita prin ceea ce inveti, lupta. Competitia utila ar fi focusul pe folosul propriu, nu in dauna celorlati. Este o chestiune de abordare.
Eu as zice sa le iei un interviu si Elenei Udrea si lui Adriean Videanu, pt. ca, probabil si ei au niste lectii valoroase despre cum sa reusesti in viata…
Cum putea fi profesor universitar in 1968 cind in acel an el abia termina Politehnica ? Facultatea de Energetica , sectia Hidroenergetica . Mai exagereaza omul dar mai pastreaza si un rudiment de credibilitate .