Vreti sa va energizati, asa de dimineata?:) Urmariti povestea de viata inspirationala a doamnei Teo Trandafir in 11 minute, pentru StartEvo. Ne cerem scuze de acum ca nu am reusit sa dactilografiem decat o mica frantura din ce a spus, dar vorbeste atat de repede si amuzant, incat nu am facut fata :)) Un material StartEvo 100% recomandat!

Teo Trandafir: Imi face foarte mare placere si onoare sa stau de vorba cu dvs astazi.

M-am nascut pe 2 iunie 68, in Pitesti.

Am facut scoala la tara, cum se facea. Am facut araba principal si engleza secundar.

Teo Trandafir: Urma sa nu profesez niciodata. In 86 am intrat la facultate din prima. Revolutia m-a prins la final de facultate.  S-a dat o ordonanta de guvern prin care sectia de araba putea sa faca un an suplimentar. Recunosc ca eu nu m-am mai dus, pentru ca era prezenta facultativa la cursuri:)

M-am angajat imediat ca vanzator de bilete la o agentie de turism. Niste turisti francezi mi-au cerut sa le vand niste bilete pentru Paris si nu aveam. Dar m-au invitat seara in oras. Asa ca m-am dus:) In acea seara au venit minerii. Viata mea a luat o intorsatura ciudata. Unul din francezi era un director comercial la un post de radio frantuzesc care tocmai venise in Bucuresti. Omul nu prea vorbea romaneste. Si avea nevoie de secretara. Si asa, din vanzatoare de bilete am ajuns secretara-dactilograf.

Teo Trandafir: Intr-una dintre seri cand mai eram doar eu si directorul de productie. Vine un domn de la brasov, disperat, care ne-a rugat sa ii facem o reclama, ca daca nu, patronul o sa il dea afara. Asa ca am facut reclama.

Asa am ajuns la stiri. Am inceput sa citesc stiri. Nu mi-a placut niciodata. Aveam emotii foarte foarte mari, asa ca dupa o perioada am revenit sa fiu secretara. Dar a trebuit sa intru pe post si am facut nenumarate tipuri de emisiuni, de la emisiuni patriotice, la emisiuni dupa miezul noptii (daca intelegeti ce vreau sa spun;) pana la emisiuni pentru copii. 🙂

Teo Trandafir: La un moment dat un prieten m-a invitat sa vad cum arata un radio adevarat – Radio ProFM. M-am angajat acolo. Acolo l-am intalnit pe Adrian Sirbu. Omul definitoriu pentru existenta mea. Se implinesc 20 de ani de cand destinul meu a fost influentat de destinul lui si de generozitatea si altruismul lui.

Dupa aia am inceput sa fac televiziune dintr-o intamplare, ca m-a convins Mihai Tatulici intr-un lift.

Teo Trandafir: Ce vreau sa va spun este ca oamenii care zic ca viata lor a fost calculata si au stiut dinainte ce vor face, MINT. Totul este o chestiune de conjunctura. Cunosc mult mai multi oameni mai destepti, mai determinati, mai cultivati si mai educati ca mine care nu au ajuns aici. Stiti cati oameni care lucreaza la saiba, care nu au citit mai mult decat mine?[…]

La facultate, am avut noroc, ca din 10 plimbari a lui Rousseau, eu am citit doar primele 5, ca m-am plictisit ingrozitor si am avut norocul sa imi pice cea de-a 4. Daca pica cea de-a 6, viata mea se schimba.

Daca te prinzi ca ceva merge in viata, incepi sa le cizelezi: cinstea, bunul simt, loialitatile, prieteniile…

Daca mi-ar fi spus cineva ca o sa ajung doamna Teo, as fi ras […}

Teo Trandafir: Moartea iti da o anumita detasare. E ca atunci cand cazi de pe cal.

Sfatul meu este ca in momentul in care te-a lovit ceva, sus inapoi pe cal. Sigur, e mai greu, ca te simti mai greu, dar iti asumi si mergi mai departe. Si iti faci inventarul ca la gestionar: ce am avut cutare, cutare, cutare, cu ce am ramas – cutare, cutare, cutare…

Putem sa suplinim. Daca ti-a ramas “atat”, tot de descurci. […] Prin stralucirea ta interioare. Parazitii spun intr-un text: Daca nu esti binevenit, pleaca!”

Nimeni nu trebuie sa se bage pe gatul nimanui.

[…]

Vreau sa va multumesc ca v-ati uitat la materialul asta.

M-am nascut dezbracata, cu capul gol inauntru si o sa mor la fel. Nimic inafara de moarte este de nereparat. Orice este reparabil. Inafara de moarte, totul se poate repara.

Teo Trandafir: Nu mai am abdomen. Abdomenul meu este compromis. Nu-mi place sa vorbesc despre asta.[…]

Sa tii minte ca totul se repara! 🙂 Multumesc.