Dupa cum va spuneam, eu sunt din ADN o persoana introverta. Cand eram in liceu, eram introvert hard-core. Va mai povesteam eu de asta aici.
Din dorinta mea de a-mi depasi conditia, am inceput sa fac tot felul de experimente. In special experimente care ma scot din zona de confort. De exemplu:
In decembrie am impartit fluturasi cu Iulian Craciun la metrou la Brancoveanu, de ma intalneam cu diversi cunoscuti, care se mirau si ziceau: “Ce dracu cauti aici, nu ai o companie de condus???”
Am facut “vanzare” cu Iulian Craciun, cand a candidat la Senat anul trecut. Adica eram imbracat cu o canadiana colorata strident, cu “Iulian Craciun Senator” si abordam oamenii pe strada, incercand sa le “vand” candidatul. Intr-o singura zi am vorbit cu mai multi oameni straini decat am vorbit in TOATA viata mea. Vreo 400. Enorm!
De ceva vreme am inceput sa testez sa fiu mai “vorbaret”. Adica sa vorbesc mai mult decat trebuie cu persoane pe care nu le cunosc. 🙂
Vreau sa dau un exemplu o situatie – “Vrei sa cumperi cartofi la piata.” Cum arata un exemplu clasic de conversatie?
Tu: “Dati-mi si mie 2 kile de cartofi”
Vanzator: “4 lei”
Tu (eventual, daca esti bine-crescut): “Multumesc. O zi buna.”
Vanzator (daca nu este “miticul” perfect, prototipul perfect de vanzator bucurestean sictirit): “Eu multumesc. Va mai asteptam.”
Cum arata acum o conversatie de achizitie cartofi purtata de mine?
Eu: “Sarumanaaaaa! Ce mai faceti?” (inca o data mentionez ca nu le cunosc pe respectabile dudui care vand in piata.)
Ea (socata): “Aaaa…. bine”
Eu: “Cum merge vanzarea? Vad ca nu prea sunt clienti.”
Ea: “…Pai e cam greu, criza…”
Eu: “Dati-mi si mie niste dovlecei d’aia mai frumosi, care va plac dvs. Si 2 kile de cartofi, asa mai potriviti. Dar sunteti bine, ca va vad cam suparata?”
Ea (mai relaxata): “Pfiuuu. Pai am crezut ca sunteti Garda. Ca a venit de 2 ori saptamana asta. Si ma si gandeam. Nici nu prea am vanzari si iar au venit astia…”
Eu: “Adica, cum, daca va dau “sarumana” inseamna ca sunt de la Garda? Clientii nu va dau Buna ziua? :)”
Ea: “Pai… nu prea.”
…
(aici mai discutam diverse)
…
Ea: “Uitati si restul. Multumim frumos si va mai asteptam pe la noi.”
Eu: “Eu mersi. 🙂 Si acum actele la control! Hahaha. Glumeam. Sa aveti o zi buna!”
Desi nu toate conversatiile sunt atat de pitoresti, incerc sa ma bag in seama cu toate babele (indiferent daca vand patrunjel sau papaya). Si am vazut ca sunt mult mai prietenoase.
Dupa cum probabil stiti, motivul pentru care brusc in ultima vreme am lasat-o mai moale cu activitatea pe StartEvo este simplu.
Iulian Craciun, unul din noi, cei 3 fondatori (cel mai destept;), s-a hotarat sa candideze la SENAT. Si nu asa, oricum, ci impotriva lui Dan Voiculescu.
In ultimele zile am avut ocazia sa vorbim TOTI trei cu mii de persoane abordate direct pe strada. (Cred ca toata viata mea la un loc nu am vorbit cu atatea persoane straine “agatate” pe strada:) ). Noi pana acum am vorbit la multe mii de persoane, dar erau in cadrul unor evenimente organizate, in care oamenii respectivi SE ASTEPTAU sa le spunem ceva. Aici nu. Aici pur si simplu “agatam” oamenii pe strada, sa le vorbim de Iulian Craciun.
Si am observat cateva lucruri interesante:
Majoritatea oamenilor asteapta sa LI SE DEA. De la “Ce imi dai ca sa te votez?” pana la “Nu ai si tu un pix, ceva?”. Cand le zici: “Eu nu am nimic de dat, ai gresit ghiseul” deja se rupe filmul. Nimeni nu isi pune problema ca daca le dai spaga, pe urma trebuie sa o recuperezi de 100X. Si de unde oare. Tot din banii lor. Dar asta e, majoritatea gandesc cat lungimea nasului.
Majoritatea oamenilor sunt statici in gandire, sunt blocati in situatia in care stau si nu mai vor sa mai faca un efort minim. Este trist ca s-a ajuns aici dupa 23 de ani de viata politica odioasa.
Multi oameni iti pun stampila in frunte, desi nu te cunosc:
Esti corupt, securist, nenorocit – asa sunteti toti, nu incercati sa mai ne prostiti. Cred ca si daca Chuck Norris, Isus, Buddha, Maica Tereza si Mahatma Gandhi ar veni sa candideze, toti s-ar trezi cu stampila asta: lasa-ne bai, ca stim noi ca vrei sa te imbogatesti
Esti handicapat. De ce nu stai acasa cuminte, la caldura. De ce te agiti? Ce castigi? Mai bine nu te bagi. Stai acasa cumintel si asteapta sa mori…
Daca nu promiti marea cu sarea, nu esti meserias. Oare cat de idioti sunt unii? Chiar nu s-au invatat minte ca toate alegerile de ani de zile sunt concursuri de MISS? Cine minte mai frumos si cine baga mai multi bani castiga potul cel mare?
Categoria cea mai trista stiti care e? Nu sunt pensionarii, asa cum v-ati gandi. Nu! Sunt tinerii. Eu personal oricum am vorbit cu mii de tineri din licee si facultati. Dar acum parca am vazut o alta fata a tineretului proletar.
majoritatea se potrivesc cantecului celebru: “I’m a Barbie girl/In a Barbie world/Am capul din plastic/Si ma simt fantastic….”. Mallurile sunt pline de ei.
unii sunt idealisti dusi cu capul. Spun ca “e timpul pentru o schimbare… ceasul al 12-lea… ticalosii si coruptii trebuie sa moara… ca daca as avea o mitraliera, ce as face…” Si cand le zici de Iulian “uite frate schimbarea. E OMUL care e total diferit de toti ceilalti. E omul cu cea mai mare putere interioara din Romania. E ok….” se uita la tine ca la felul 14 si zic “nu, nu, trebuie cineva diferit, cineva care sa nu fie politic, cineva care sa aiba istoric”….” “Da, iulian e. Uite-te la el” si pleaca, vorbind singuri in lumea lor… Ciudati. Sigur dau like la toate prostiile pe facebook, la toate petitiile online, la “salvati planeta”, dar cand e vorba sa mute o frunza, stramba din nas.
Am gasit foarte putini tineri rationali, cu care sa poti vorbi. Cu argumente, cu concepte. Nu conta ca unii erau pro USL sau pro ARD. Atata timp cat discutia era una rationala, era o placere sa vorbesti cu ei.
E frustrant. Vrei sa faci un bine si vezi ca nu esti apreciat. Este ca vorba aia romaneasca, cu facerea de bine, daca o stiti…. E logic ca oamenii cu valoare nu vor sa se bage in politica. Au altceva mai bun de facut decat sa fie injurati de oameni nerecunoscatori. Dar asta e…
Stiti insa care e partea magica? Trecand peste “barbie head”, peste “nerecunoscatori”, peste sictiriti, peste fanatici si alte categorii demografice, la un moment dat ai ocazia sa intalnesti OAMENI. Si acei oameni INTELEG si iti sunt recunoscatori. Si pentru acel ceva merita sa induri toata cealalata experienta negativa.
Acei oameni fac sa MERITE TOTUL. Pleci de acolo cu lacrimi in ochi. Pleci cu constiinta datoriei, a sacrificiului si a dorintei de a face BINE! Si asta conteaza enorm. Despre asta e vorba.
Si noi, cand am inceput acum aproape 2 ani proiectul StartEvo ne-am lovit de acest lucru. Vrei sa faci un bine si 79% din romani (statistic vorbind) nu il apreciaza. Desi initial a fost un factor demotivant, am reusit sa ne “montam” si sa ne gandim ca plusvaloarea adusa celor 21% care vor sa fie ajutati merita cu varf si indesat. Iulian incearca sa faca acelasi lucru si aici, in Senat.
Incerci sa te uiti la THE BIG PICTURE, sa gasesti un scop mai mare pentru care sa traiesti, nu doar pentru carnati si cascaval. Sa spui ca NU traiesti degeaba. Sa lasi ceva in urma ta. Motul piramidei lui Maslow. Oricat de greu, oricat de demotivant este…. Chit ca pierzi, nu conteaza. E un lucru care trebuie sa il faci, altfel o sa regreti o viata intreaga.
Asta conteaza!
PS. Daca vreti sa deveniti voluntari in campania lui Iulian pana pe 9 decembrie, trimiti-i un email la go-arond-IulianCraciun.com. Multumesc.
Ma tot gandesc ce face o persoana sa fie puternica. Si nu ma refer la definitia clara, data de Forbes, cu topurile lor ale persoanelor (barbati sau femei) cei mai puternici la nivel global, gen Obama sau Merkel. Acest gen de putere inseamna sa ai la indemana o gramada de smardoi (alias armate, NATO, servicii secrete, etc), influenta sau bani. Si nu ma refer nici la puterea fizica, sa poata sa ridice 200kg impins de la piept.
Ma refer la PUTERE INTERIOARA. Acel “mojo” care te face sa nu cazi la podea cand soarta iti cara pumni cu nemiluita. Acel ceva care te face sa mai storci inca o farama de energie sa stai in picioare.
Pe mine personal ma intereseaza sa cunosc persoane PUTERNICE, cu un caracter de piatra. Genul de oameni care nu abandoneaza lupta orice ar fi. Sau care desi au foarte multe necazuri, nu cedeaza.
Caracterul unui om se vede atunci cand ii este greu. Nu atunci cand totul este roz si diafan. Multi probabil se gandesc la parintii lor, ca exemple de determinare si putere interioara (vorba aia, daca tot te-au suportat si te-au facut sa fii omul care esti acum, merita recunostinta ta). Altii se gandesc la prieteni sau cunostinte care prin determinarea lor sunt INSPIRATIONALI. Altii citesc biografii ale celor care au demonstrat ceva in viata…
Tu cat de puternica esti ca persoana? Cat de inaintata este “limita ta de rupere”?
Avem de jur imprejurul nostru caractere slabe. Oameni care nu se pot abtine sa nu manance ca spartii, oameni care nu se pot abtine sa devina lenesi, sa zaca in fata televizorului, sa se planga, sa se vaite cat de rea e viata cu ei. Aceste caractere sunt o jignire adusa darwinismului. Parameci care traiesc doar prin prisma inertiei si a inventiei numita “protectie sociala”.
Din punctul meu de vedere, puterea interioara este data de MOTIVATIE. Iar MOTIVATIA vine din SPERANTA si/sau FRUSTRARE. Combinat cu motul piramidei lui Maslow (ultimele 2-3 nivele).
O persoana puternica iese din zona de confort. O persoana puternica face ceea ce trebuie, desi nu ii place. Si devine, fara sa vrea, o sursa de inspiratie. “Daca x-ulescu a putut sa faca asta, atunci si eu pot. Ce, eu am ciunga-n par?”
Pentru mine, un exemplu de persoana puternica este (more…)
In Romania sunt peste 600.000 de persoane cu dizabilitati. Printre ei am cunoscut multi luptatori.
Unul dintre ei este Iulian Craciun, cel de-al treilea fondator StartEvo si este cel mai ambitios om pe care-l cunosc.
Sau un alt exemplu este Mihai Nesu, care nu s-a dat batut nici dupa ce cariera lui de sportiv s-a incheiat. Silviu Prigoana, care in urma unui tragic accident de munca si-a pierdut un picior cand era inca foarte tanar si cu toate astea a reusit atat de multe in viata.
Un alt prieten de-al nostru Florin Georgescu, care, desi nevazator, a facut turul Romaniei pe bicicleta.
O mai cunoastem si pe Marta Iosefina Bencze, un jurist din scaun cu rotile apreciata ca fiind cea mai inspirationala romanca de catre cei care au votat-o in Topul Romanilor Inspirationali StartEvo, sau, sau, sau…
Fac pariu ca la randul vostru cunoasteti cel putin 2 exemple in jurul vostru.
Vine sfarsitul de saptamana. Va propunem un scurt exercitiu de gandire, care va va arata ceva FOARTE interesant!
Noi personal, cand l-am facut, desi INAINTE nu ni s-a parut vreo mare smecherie, DUPA ce l-am facut ne-am dat seama de importanta lui. De asta il si recomandam sa fie facut de oricine!
Nu dureaza mult. Si la final o sa iti pui niste intrebari existentiale destul de simple, dar cu implicatii complexe.
Asa ca, sa n-o mai lungim mult, va invitam sa urmariti video-ul de 2 minute, unde Iulian va explica ce trebuie sa faceti 🙂
Bafta!
Si daca v-a placut, nu uitati sa il dati si unui prieten la care tineti, sa il faca si el 🙂 (more…)
KIDIBOT este platforma educationala care ii motiveaza pe copii sa vrea sa citeasca mai mult. Ei raspund la chestionare, dovedesc ca au citit anumite lecturi si castiga puncte cu care isi ajuta echipa sa lupte impotriva CROCOBETILOR (niste extraterestrii nesuferiti care vor sa cucereasca Pamantul prin lene si prostie). Intrati acum pe www.kidibot.ro.
